Don Jon nu e genul de film pentru care te-ai astepta sa gasesti o recenzie la mine pe blog.
Asta fiindca pelicula vorbeste despre dependenta de filmele porno a barbatilor.
Si reuseste sa explice, cu multa ironie si auto-ironie, de ce sunt productiile de gen asa la mare cautare. Mai ales pentru ei, pofticiosii.
Recunosc, am ajuns la filmul asta printr-un hazard. Trebuia sa mergem la alt film, am incurcat orele, asa ca ne-am reorientat catre Don Jon.
Mai ales ca era prima si ultima oara cand nasul Fodor – un sociopat cum rar s-a mai vazut – intra la mall pe anul asta. A doua oara nu l-am mai convinge…
Filmul e atipic, pentru ca vorbeste cu sinceritate de un subiect cel putin tabu. Mi s-a parut interesant.
Cat despre partea comica, o sa savurezi mai ales spovedaniile saptamanale ale lui macho man Jon (Joseph Gordon-Levitt) si ale lui Ave Marii din sala de sport.
In rest, o sa-l revezi pe Tony Danza la 62 de ani, mai fibros si mai bine lucrat decat acum 30 de ani in serialul “Who’s the boss”.
Si pe Scarlett Johansson in rol de pitipoanca hot otravita in adevaratul sens al cuvantului, nu cum zice sotu’ de mine atunci cand se rasfata.
P.S.: Don Jon nu-i vreun porno, sa ne intelegem.
Am spus ca vorbeste despre filme porno si ale lor avantaje si despre dependenta pe care se pare ca o dau.
Am trecut să spun bună seara celei mai frumoase ! Nu protesta! Te-am îndrăgit în Inimă de ţigan şi de atunci te văd aşa cum simt! Sunt bunică, am 64 de ani, deci nu pot supăra pe niomeni spusele mele)
De curând am avut la Diverta (Moll-Vitan)lansarea unei cărţi pentru copii
Am vrut să-mi fii invitată de onoare, dar nu am îndrznit şi acum îmi pare tare-tare rău, fiindcă lansarea a fost o reuşită cu o prezenţă mult peste aşteptări
http://stropidesuflet.wordpress.com/2013/10/30/si-a-fost-lansarea-3/
Dacă îmi fac suficient curaj să te invit la următoarea lansare, accepţi?