Acum vreo 20 de ani mi-am facut un obicei din a trage cu urechea la conversatiile celor mari.
Iar daca atunci eram pustoaica – si aveam o scuza – acum sunt femeie, una model de serie – curioasa din fire – asa ca n-am renuntat la obicei, pe motiv ca ipoteza ramane cel putin la fel de plauzibila.
Revenind insa la anii copilariei, imi amintesc si astazi, de parca as auzi-o continuu pe repeat, o conversatie de duminica intre ai mei.
Vorbeau despre o ruda indepartata – din seria ”cuscru de cumatru vitreg” – care ajunsese la 45 de ani si care nu se mai insura taman pentru ca avea tabieturi.
Auzisem eu de gagici si de aventuri de-o vara, insa cu tabieturile inca nu ma familiarizasem.
Desigur, imi pusesem in cap sa dau fuguta la Explicativul din biblioteca, dar pana una alta trasesem oricum concluzia ca povestea cu tabieturile nu miroase a bine.
Practic, fara sa stiu concret in ce masura ii afectau omului viata, imi fusese la indemana sa le categorisesc la ”Asa nu!” si asociasem indubitabil practica cu persoanele in etate.
Odata cu trecerea timpului, m-am lamurit cum sta treaba cu deprinderile astea de burlac viclean si batran, asa ca filmul cu pricina a prins un cu totul alt contur decat cel initial.
Chiar si asa… in ceea ce priveste timing-ul si aplicabilitatea tabieturilor, am ramas la fel de ferma pe pozitii.
Tabieturile sunt pentru oameni batrani. Si pace!
Asa se face ca ziua de ieri mi-a zdruncinat nitel Universul, odata cu o discutie conjugala banala pe tema gelurilor de dus.
Aveam deja vreo 2 rasfirate pe marginea cazii, alaturi de sampoane, balsamuri si alte minuni numai bune pe langa cada omului.
Restul – pentru ca cumparasem, ce-i drept, inca vreo 4-5 sortimente noi – le tineam inchise in dulapul din baie.
La pusesem la dospit… pentru cand o sa le vie randul.
Ori pentru zile grele, vorba bunica-mii.
Nu le gaseam nici sa ma pici cu ceara rostul insirate pe langa scaldatoare ori pe etajere, in conditiile in care doi oameni normali n-ar avea de ce sa foloseasca atatea geluri de dus simultan.
Insa atat mi-a trebuit, sa-l anunt pe Cabral ca am facut stoc de geluri de dus in dulap.
A navalit cu atata elan peste ele, inca nici n-am apucat sa ma dumiresc ce are de gand sa faca.
Iar seara le-am gasit pe toate 7 imprastiate aleator in jurul cazii.
Probabil nici eu nu-s cu toate tiglele pe casa, insa cand vine vorba de ordine si disciplina, nimic nu ma enerveaza mai tare decat o gramada de ambalaje abandonate anapoda prin conjugal.
Cu alte cuvinte… cand le-am gasit pe toate desfacute si risipite care incotro, am simtit ca ma ia cu nadusala.
Si l-am chemat pe al meu la raport.
Fireste, pentru ca nu ne numim suflete pereche degeaba, preferintele lui in materie de sticle si sticlute, ambalaje si alte natii de impachetari se bat cap in cap cu ale mele.
Mi-a fost clar in momentul in care m-a anuntat ca lui i s-a ridicat parul pe piept numai auzind ca-s geluri de dus in dulap si ca el – sarmanul de el, ca mi se si rupe sufletul cand ma gandesc prin ce a trecut – se spala cu aceleasi doua de cateva saptamani.
N-as vrea sa bat apa in piua, dar am impresia ca amandoi avem tabieturi.
Mie imi place sa tin casa aerisita, si sa limitez consumabilele din vizor, lui nu-i prieste baia daca nu insira literalmente 7 geluri de dus cu miresme diferite pe marginea cazii si inca vreo cateva ratuste pe care sa le puna sa faca scufundari.
Valeu, parca aud deja un tic – tac – tic – tac obsesiv, probabil ar fi cazul sa ma ingrijorez.
Acum dilema e daca sa-l anunt si pe el sau sa-l las sa doarma in sosoni?
:))
Oh mah gawd! cum adik nu ai sapshpe mii dah geluri dah dush pah marjinea cahzii?! oh mah gawd! e barbak-tu mai fomeie decat tine!! *le gasp*
:))
nu, acum, serios!
nu te inteleg!
stii cate geluri de dus in ambalaje diferite, cu arome diferite si culori diferite am pe marginea cazii? stai sa inventariez..ahem, deci! cafea, fructe de padure, portocale, lamaie verde, capsuni, menta, musetel, capsuni cu abraziv, musetel cu abraziv (da’ asta e pentru fata, ca e mai delicat, deci, poate nu-l pun la socoteala..)..asta inseamna 8..desi cred ca ratez ceva, mi se pare.. lipseste ceva.. a da! uleiul de argan! clar! cum am putut uita..
:))
sincer – cabral e normal! :)) e o femeie normala cu.. aoleo.. stai.. ups?! :))
poate ar fi mai bine sa-l lasi in sosnii lui, ca, concluzia nu-i a buna :))
Am inteles, tin cont. 🙂
Hmmm, eu zic sa-l anunti totusi. :)) Si sunt foarte fericita sa vad ca mai sunt persoane care au nspe geluri de dus cu arome diferite (deocamdata am doar 5, dar am timp sa te si depasesc. :)) ) Sotul s-a mirat prima data, m-a intrebat de ce folosesc atatea,i-am raspuns si nu a inteles nimic, iar de atunci nu mai intreaba, ba chiar imi mai cumpara si el daca vede ca vreunul e “pe gata”.
Sa inteleg ca nimeni nu e de partea mea?!
offf,si cat de bine te inteleg…si sunt muuulte alte astfel de situatii…de la etichetele de pe haine,pana la paharele din care se bea apa/suc/bere/apa iar…ambalaje de tot felu’,cotorul de la hartia igenica terminata, etc etc…Evident, nu-mi convine cand vad toate lucrurile cum se dezlantuie la tot pasul in casa…si in fiecare zi dupa ce ajung acasa de la munca cu asta ma ocup…sa ADUN … pot sa fac o reconstituire mai ca la politie dupa cum si-a petrecut timpul in casa in lipsa mea :))) din “maruntisuri” de genu avem cele mai multe certuri si eu frustrari:)))
Deja vu ce spui tu aici… 🙂
Andreea, eu sunt de partea ta. Eu am doar un singur gel de dus in baie, iar 2 sunt in dulap. Ca si tine, sa fie la indemana cand se termina cel din baie. 😀
Of cat adevăr graiesti! Aici chiar m-ai nimerit :)) nu suport cosmeticele in exces… Săptămana trecută mi-am călcat pe inima sa imi iau un al treilea gel de dus si asta pt ca era unul nou apărut! :))
Trebuie să fie anunțat