Inca din copilarie zace in noi o doza de teribilism. Chiar daca nu se manifesta imediat, el ramane undeva latent. Pana cand…
Hai sa vorbim despre tatuaje!
Tatuajul introduce in piele un tus colorat, pentru a produce un desen decorativ permanent. Dureaza cel mult cateva ore sa fie gata, ramane pe corp pe viata.
Mai mult, primul tatuaj creeaza dependenta.
Prietenele mele si-au facut recent sau se gandesc serios la treaba asta si atunci mi-au dat si mie o tema noua de gandire.
Eu nu sunt genul usor influentabil, din contra. Dar daca ele iau in calcul, am stat si mi-am batut capul sa inteleg cum stiu ca tatuajele nu sunt pentru mine.
In primul rand ma descurajeaza faptul ca procedeul e ireversibil. Optiunea indepartarii cu laser e mai mult teoretica. E costisitoare si am inteles ca senzatia de arsura care apare e extrem de dureroasa. Oricum, indepartarea desenului permanent va fi de cele mai multe ori doar partiala.
Apoi, cu sau fara ajutor chirurgical, tatuajele se detelioreaza in timp. Culorile nu raman la fel de vii, modelul se poate sterge partial. Dar mai important: o data cu imbatranirea pielii efectul nu-mi pare prea sexy.
Ipotetic vorbind, mi-am imaginat locul cu pricina. Daca e prea la vedere, mai devreme sau mai tarziu, tatuajul poate fi o bariera in cariera. Dar nici o zona pe care nici eu sa n-o vad decat cu oglinda nu m-ar coafa. Altfel spus, mi-ar ramane putine variante.
De ce sa mint, nici faptul ca nu m-as putea expune la soare cateva luni inainte si cateva luni dupa nu-mi suna prea prietenos, iar pericolul infectiilor, durerea sau reactiile alergice imi taie rau cheful.
Nu in ultimul rand, cred ca Romania nu e inca pregatita sa integreze corect in societate persoanele tatuate!
Pe voi va bate gandul? Sau v-ati desenat deja?
P.S. A nu se intelege ca sunt impotriva lor sau ca fac discriminari! Motivele mele descriu strict o optiune personala.
I agree!
La unele persoane e frumos,dar eu nu m-am tatuat si nici nu m-as tatua.
Trebuie sa te contrazic, eu mi-am facut primul tatuaj la 18 ani si este si ultimul- am 33(deci nu mi-a dat dependenta). E un trandafir micut(cam cat unghia de la degetul mare) pe omoplatul drept, in fata. Nu am regretat niciodata ca mi l-am facut, uneori chiar uit ca il am. La inceput a fost galben cu alb, dar s-a decolorat in timp, ca toate tatuajele, asa ca anul trecut l-am refacut in rosu.
Poti sa te expui la soare si inainte de tatuaj, dar si dupa, la 2-3 saptamani.
Eu personal nu am fost niciodata privita ciudat din cauza tatuajului, am insa o prietena care la vreo 3 ani dupa ce mi-am facut eu tatuajul si-a facut si ea unul cu sarma ghimpata…intr-adevar ea a fost privita cu suspiciune. Deci depinde mult si modelul ales.
Parerea mea este ca atunci cand te tatuezi trebuie sa alegi modelul dupa ceea ce iti place, pentru mine trandafirul este cea mai frumoasa floare si ma reprezinta. Nu mi-as fi tatuat cranii, sarma ghimpata, motive tribale, nu ma regasesc in ele.
Eu una sunt contra tatuajelor in ceea ce ma priveste.Cel putin cele permanente nu ma incanta deloc.Intradevar la unele persoane se vede frumos in functie de locul in care este plasat tatuajul cat si modelul ales,de altfel foarte important insa la fel cum ai spus si tu,faptul ca este “pe viata”nu mi se pare ok fiindca inaintam in varsta ne schimbam parerile,moda se schimba si ea si in afara de asta cu trecerea timpului mi se pare ca fiecare persoana trebuie sa capete o altfel de prestanta.De exemplu cum i-ar sta unei doamne in jur de 50,50 si ceva de ani,imbracata elegant si careia sa i se vada tatuajul de pe picior sau brat facut la vremea primei tinereti atunci cand era cool.Oricum pe mine niciodata nu m-a batut gandul sa imi tatuez pielea si nici nu am s-o fac.In cel mai rau caz mi-as aplica un tatuaj de la gumele de mestecat:))..asta faceam cand eram mica.
imi place subiectul!!!eu nu m-am tatuat.deocamdata…dar cand ma voi casatori,eu cu iubitul meu ne-am hotarat sa ne tatuam amandoi pe brat cu numele noastre.el pe al meu iar eu pe al lui.si amandoi suntem de acord ca tatuajele sa ni le facem permanente pentru ca avem 1000 de motive sa nil facem permanent.eu una abia astept.
Si daca la un momement dat soarta face in asa fel incat va despartiti?
A-ti tatua numele unei persoane mi se pare o decizie impulsiva. Nu stii niciodata…remember Angelina cu tatuajul cu Billy Bob?
Imi plac tatuajele cu bun gust, care simbolizeaza ceva.. micut, finut, dragut.. de mult ma bate gandul sa mi fac si eu unul dar… nu ma incanta sa l stiu acolo forever… adica pe bune forever. si nici nu vreau sa raman cu o cicatrice in loc de tatuaj daca ma plictisesc de el.. apoi.. unde l fac? unde, ca amplasare pe corp si unde, ca salon.. e vb de o crenguta de cires, maxim 15cm.. nu l vreau prea la vedere.. dar nici intr un loc in care o data cu trecerea timpului pielea se mai lasa, se mai intinde(sold) apare o vergetura ceva si va arata ca o balega. in plus… daca respectivul mi l greseste.. stranuta si trage o dunga in plus.. sau, ca in cazul lui alex velea, il apuca corectitudinea gramaticala si pune o virgula in plus- tatuajul lui, mare pe tot spatele, suna asa DUMNEZEU E, (deci virgula) CU MINE. cred ca l as impusca si as muri si eu de ciuda. tatuaj permanent… neah.. ceva semi parca mai merge.. plus ca dupa indepartarea tatuajului MEREU ramane cicatrice cheloida(ca cea de arsura).. nu e asa simplu nimic din arta tatuajelor..
Deocamdata nu, inca am impresia ca ma schimb de la an la an, si cand ma uit cum eram acum 5 ani ma pufneste rasul. Nu as vrea sa ma uit la un tatuaj si sa ma pufneasca plansul 🙂
Eu mi-am facut anul trecut un tatuaj, am 26 de ani deci am gandit bine inainte. Ideea e ca nu mi l-am facut singura, eu si sotul meu purtam acelasi tatuaj, mic, fin si cu insemnatate pentru noi. Poate suna a cliseu, dar ne-am “legat” amandoi si stim ca suntem suflete-pereche…deci ideea stergerii cu laserul cade 😀 La batranete vedem ce-o fi…bine ca nu e intr-un loc foarte vizibil 😀
Eu nu as dori niciodata sa ma tatuez -_-
bunaaa:)
sunt de acord cu ce spui u. motivele care ma opresc sa ma tatuez sunt aceleasi. dar imi doresc atat de tare, unul mic, micut…poate pe un deget sau undeva pe picior jos.
andreea scrie-ne mai des, plssssssssss! sotul tau e mai “harnicut” cand vine vorba de blog;) sa intelegem ca el scrie si u esti la bucatarie? sau faci curat? zi-ne noua ca “sa avem grija de el”;)
te pup
Inainte de a fii sotie erai mai harnicuta pe blog:).Acum banuiesc ca au crescut responsabilitatile in casa.Totusi sper sa intri mai des.O saptamana frumoasa!
Fiind o persoana foarte schimbatoare nu cred ca as rezista mai mult de 1 luna cu un tatuaj dar daca tot vine vorba de modele … mi-ar fi placut un tatuaj micutz pe incheietura mainii cu o vioara 🙂
Eu detin unul, l-am realizat acum 3 ani, dupa ultimul examen de la facultate si are o importanta extrema pentru mine. Nu il regret, nu-l voi regreta niciodata [este o fraza pe care mi-o spunea mama mea mereu] si chiar ma gandesc de ziua mea sa realizez un al doilea – micut, cochet.
Fiecare cu preferintele lui, important este sa nu-l regreti si sa inveti sa-l porti tu pe el, nu el pe tine. Cat timp ai incredere in tine si stii ce-ti doresti, nu consider ca un tatuaj ti-ar putea schimba imaginea personala in fata altora.
Deeeaaaa am citit azi in cancan ca vei participa la emisiunea Dansez pentru tine.Daca ai stii de cat timp astept momentul acesta.Abia astept sa te vad dansand.Sunt sigura ca vei face treaba foarte buna fiindca ai talent.Te pup..o saptamana frumoasa!:)
mie mii le plac mult! pentru cei care isi fac un tatuaj ca sa marcheze un punct important in viata este ok…dar pentru cei care isi fac doar un desen care sa nu semnifice nimic ii cam absurd(degeaba), vor doar sa fie COOL. Tatuajul nu este un lucru rau, poate nici bun, dar este la libera alegere. Ajung oricum la vorba ta, ca Romania nu e inca pregatita sa integreze corect in societate persoanele tatuate! In Romania daca esti tatuat esti direct catalogat ca mafiot, vagabond, neserios s.a.m.d. Sper ca aceasta mentalitate a romanilor sa se schimbe incet, incet si sa pasim si noi in lumea civilizata a Europei (cel putin).
Atata timp cat tatuajele au o insemnatate si nu sunt doar facute “ca sa fii cool” mi se par foarte ok. Fiecare alege ce sa faca sau nu pe corpul lui. Pe mine ma fascineaza tatuajele si istoria lor si chiar am unul dragut care inseamna mult pentru mine.
Eu am deja unul mic. Si mi-as mai faaace…insa nu e foarte estetic la o fata 🙂
Eu am deja 3 tatuaje, pana la varsta de 27 de ani 🙂 si cu siguranta imi voi mai face. Cele pe care le am deja, nu sunt facute din teribilism, ci fiecare are o insemnatate speciala pentru mine , si o poveste in spatele lui. Unul singur este facut intr-un loc foarte vizibil ( pe incheietura mainii), restul sunt destul de ascunse.
Sunt de acord cu afirmatia ca devin un “drog”, pentru ca treci peste socul initial de posibila durere. am niste reguli simple : imi fac tatuajul la interval de minim 2 ani, pentru a avea timp sa ma gandesc bine la ce am ales; fiecare tatuaj trebuie sa aibe o poveste relevanta in spate, sau ceva ce ma caracterizeaza complet; nu le vreau mari sau in locuri vizibile constant; nu imi voi scrie vreodata un nume, initialele iubitului, poza vreunei persoane etc.
Nu am avut pana acum vreun inconvenient din cauza lor, si sincer nici nu sunt bagate in seama foarte mult.Dar poate sunt inconjurata de persoane cu o minte mai deschisa 🙂
Ca o concluzie generala : daca este important pentru tine, fa-ti. Oamenii te judeca oricum, cu sau fara tatuaje 🙂
Sunt de acord cu ce ai spus, societatea romaneasca nu are inca dezvoltata mentalitatea de a nu judeca astfel de alegeri si de a nu le vedea printr-un set de prejudecati.
Alegerea personala, fie ca este de a-ti face sau nu, nu trebuie judecata sau privita ca un lucru rau. Este o forma de exprimare, de arta, de ..fiecare ii spune cum vrea. Si cred ca din ce in ce mai multe persoane se tatueaza, indiferent de ce cred cei din jur, si admir aceasta atitudine.
buna.eu inca nu mi-am facut nici un tatuaj dar am de gand sa-mi fac unul mic pe incheietura mainii cu numele iubitului meu.te pup
am 18 ani si am ajuns la al 3-lea tatuaj am devenit dependenta dupa primul parca mai vroiam si mai vroiam….iubitul meu ma certa mi-a spus k o sa imi para rau….si asa este imi pare foarte rau si nu stiu cum sa le scot 🙁 imi este dor de pielea mea curata fara mazgaliturile astea pe corp vreau sa fiu iar eu fata aceea curata 🙁 imi este dor de mine
Mie imi plac mult tatuajele (doar sa le admir) si imi place mult emisiunea “L.A.INK”,dar nici nu am un tatuaj si nici nu vreau unul..
De cele mai multe ori in spatele unui tatuaj se ascunde o poveste frumoasa, dar cu toate acestea nu sunt adepta lor.
Eu sunt in Franta de doi ani si unul din lucrurile care mi-au atras atentia in primele luni a fost exact faptul ca mai toti francezii au cel putin unul sau doua tatuaje si aceasta pentru ca in Romania nu sunt multe persoane tatuate.
gandesty foarte bn, felicitari ,sper sa nuti faci tatuaj..te saruta ionut..
Se vede ca suntem nascute in aceeasi zi, aceeasi luna si acelasi an :)) Sunt total de acord cu tine!
ce faci daca peste 5 ani nu-ti mai place? te gandeste “big deal, Laser dude, care e problema?” problema cea mai mare este ca indepartarea e de 2 ori mai dureroasa decat tatuarea in sine.
si plus de asta, m-am tot documentat, n-am vazut inca nici un tatuator romana care sa ma dea pe spate
asa ca pana nu vine Kat von D in Romania…no tattoos for me 🙂
te pup!
Subiectul “tatuaje” este si va ramane unul dintre cele mai controversate subiecte. Cum e si cu sexul. Il faci pentru tine, pentru ca iti doresti cu adevarat si reprezinta ceva, nu doar de dragul de a-l face. Fiecare este liber sa-si puna pe piele ceea ce simte si nu mi se pare normal sa ridici din spranceana daca vezi cranii, sarme ghimpate sau alte modele “altfel”. Tatuajul implica responsabilitate. Nu sunt de acord cu tatuajele facute la varste fragede, iti trebuie acel dram de maturitate ca sa iei decizia de a-ti desena ceva pe corp pentru restul vietii.
Iar referitor la asa zisa durere, personal .. si repet, PERSONAL, mi se pare un moft. E o chestie care tine si putin de personalitate. Dar deja intram in alta discutie.
Si eu vreau sa imi fac doua tatuaje micute.. Pe degetul mic de la mana stanga pe partea inferioara sa scriu CRINA iar pe partea exterioara vreau sa scriu COSTI… sunt numele parintilor mei..
…eu am 24 de tatuaje pe mine, si nu ma simt in nici un fel. Insa tin sa precizez caci sunt privit de lume cu alti ochi decat eram inainte sa ma fi tatuat. Ma imbrac ok, mereu aranjat-parfumat, cu banuti… dar cand ma aflu undeva, poate intr-un magazin mai aglomerat, la cumparaturi, sau oriunde altceva de genul, observ cum duduile isi trag posetele in fata sau ma privesc atent, de frica poate?!? E ciudat… in acelasi timp sunt si criticat cred, si in acelasi timp sunt si cel mai ciumeg specimen de mascul de pe strada… astfel incat majoritatea femeilor si fetelor, fie ele chiar si cu iubitul lor de mana, tot nu ezita in a intoarce capul dupa mine… Si cu toate tatuajele astea ale mele… am o logodnica superba, viitoarea mea sotie, si cand sunt cu ea, multi se uita si mai ciudat la ea, probabil punandu-si intrebarea “Oare ce-o fi vazut fata la tipul asta atat de tatuat?!??” …desigur, am uitat sa precizez… tatuajele mele reprezinta arme, bombe, gloante, etc etc… pe gat… pe fatza…………. pe brate,in palme, pe piept, degete, pe spate, etc etc… 😀
Reamintesc insa ca ma simt ca si cum sunt privit de 2 tabere… PRO si CONTRA… Si daca va intrebati, oare cine o fi atat de cretin incat sa ma angajeze sa lucrez pt. el… apai sa stiti ca castig destul de frumusel… Si nu in domeniul SECURITY. In nici un caz 😉 Sper ca v-am convins caci tatuajele intotdeauna vor imparti pareri PRO si CONTRA… si adevarat… trebuie sa marcheze evenimente deosebit de importante din viata ta… frumusetea insa mai rar… si cand ti le faci, gandestete care va mai fi locul tau in societate, cate joburi vei mai putea obine, adica la cate interviuri vei merge, si cate oare te vor accepta in urma contactului vizual dintre tine si ei… Inainte sa iti faci vreun tatuaj, gandeste-te BINE ce vrei sa faci, si alege-ti cu grija LOCUL… si gandeste-te apoi daca mai tarziu iti va mai placea………. si desigur, oare cum vei arata asa la batranete… hai nu chiar! Dar undeva pe la 35-40 de ani in sus… ce le vei zice la copii, nepoti, etc etc… Alegerea va apartine… Am ales sa raman ANONIM fiindca unii dintre voi ar intelege, asa ca este cel mai bine ca un oricare ANONIM… dECI, ATENTIE MARE !..