Cand a aparut in vietile noastre… eram ferm convinsi ca ne dorim un cane corso mascul.
Asa ne facuseram socotelile, asa ne aranjaseram apele. Din seria… pana si camera – pardon, cusca – i-o vopsiseram deja in verde…
Dar fiindca s-a dovedit statistic ca neprevazutul face casa buna cu aerul de la noi de acasa… acum mai bine de un an ne-am intors in conjugal cu Tiara.
O catelusa vesela si putin cam agitata – in ton cu stapanii, n-am ce-i zice! – pe care am preferat-o in fata celor 5 frati de-ai sai masculi.
Motivul?
In teorie, femelele cane corso sunt ideale pentru familiile cu copii. Mai ales atunci cand acestia apar in familie ulterior catelusei, care in felul acesta ii percepe ca pe un soi de fratiori mai mici.
Niste ”fratiori” dintr-o combinatie ciudata de gene, just, una care ii face indiferenti la bucuria suprema de a ingropa in tarana – imediat cum se iveste ocazia – parte din oasele primite drept recompensa.
Fratiori pe care – in mod instinctiv – catelusele ii indragesc, ii insotesc permanent si ii protejeaza cu orice pret.
Tocmai de aceea, lasandu-ne convinsi de asa publicitate nemaiauzita, ne-am propus sa testam pe pielea noastra ipoteza cu pricina.
Asa se face ca in practica ultimului an, in raport cu copiii, Tiara s-a dovedit a fi nu doar o surioara mai mare si mai grijulie, ci mai degraba o mamica hiperprotectiva si cersetoare de atentie.
De-a lungul lunilor – din dragoste, desigur – copiii au smotocit-o in toate directiile, au tras-o de coada si de urechi, au calarit-o, i-au bagat mana in ochi, au coplesit-o cu atentia lor, iar ea, micuta Tiara, indiferent se circumstante, i-a rasplatit pe toti cu imbratisari si pupici.
Ba mai mult decat atat, fanatica asta mica a ajuns sa se trezeasca dimineata cu gandul la ei. Nici n-o scot bine la intaia plimbare matinala ca da navala direct la gardul gradinitei din vecini, sperand sa-i gaseasca pe cei mici la joaca in curte.
Alearga, se agita pe langa gard, latra si face incantatii pana o baga primul pitic in seama. Si se vede treaba ca-i mai convingatoare decat era craiul de ta-su in tinerete din moment ce niciun prichindel nu rezista farmecelor ei.
In mai putin de 1 minut primeste peste gard ba cate o minge, ba hainute ori papusi sau masinute. Amintire. Ori cado’.
Cat despre comentariile pustilor entuziasti… promit sa-ti detaliez subiectul cu alta ocazie. Sunt delicioase, garantez.
Ce sa mai… anul acesta Tiara mai mai ca o concureaza pe Mary Poppins la titlul suprem de Bona bonelor! Daca o invat sa manevreze umbrela nu-i lasa batranicii nicio sansa. 🙂
Cu alte cuvinte: daca te bate gandul sa-ti iei vreun patruped simpatic si cauti o companie adecvata pentru copiii tai, o femela cane corso ar putea fi raspunsul pe care il cauti.
Buna…..sa va traiasca!
Mereu am zis ca nu e prietenie mai frumoasa decat cea dintre caini si copii, mai ales cand cresc impreuna.