Am mai discutat aici pe blog despre cutume si obiceiuri legate de numele de familie.
Despre cum uzantele recomanda ca numele de domnisoara sa fie degraba dat uitarii, odata cu imbratisarea – din toate punctele de vedere – a familiei prea fericitului ales.
Si fiindca doi dintre cei mai dragi prieteni de-ai nostri si-au anuntat aseara nunta, dand totodata nastere discutiilor pe aceasta tema la noi in gasca, am revenit inca o data cu povestea cu pricina.
Am realizat, in primul rand, ca n-am apucat sa ma vait suficient in ceea ce priveste ‘a mai recenta dintre pataniile personale la subiect si apoi… ma gandeam ca poate reusim sa-i ajutam si pe ai nostri cu un sfat.
Nici n-au demarat bine pregatirile de cununie ca au si inceput cu discutiile in contradictoriu.
Dar despre asta… vorbim in cele ce urmeaza.
Inainte de toate trebuie sa-ti marturisesc in ce situatie limita m-a adus pe mine rebrand-uirea de acum cativa ani si cum am ajuns cu turometrul in rosu saptamanile trecute, in timp ce bateam step-ul pe loc la coada la Posta, incercand sa trimit o scrisoare recomandata.
De fapt, daca stau mai bine sa ma gandesc, am fost aproape sa-mi iau si doua palme pe carca pe motiv de incapatanare…
Nu de alta, dar postarita o tinea sus si tare cu explicatiile inspre completarea formularului pentru recomandata, dandu-i inainte cu poezia primita in fisa postului, fara ca macar sa ma asculte.
Asta in conditiile in care eu aveam sa bag de seama abia mult mai tarziu faptul ca, in realitate… argumentam la pereti.
Ma refer – asa cum iti scriam si mai sus – la recomandata trimisa in nume personal, cea pe al carei formular am insistat ca o capoasa ce sunt sa-mi trec si CNP-ul, inspre disperarea domnisoarei care ma invata – vorbindu-mi deja sacadat si printre dinti – sa trec doar CUI-ul firmei de-a dreapta numelui.
Culmea e ca cu cat insistam eu mai tare cu CNP-ul, cu atat se ratoia si mai tare la mine dansa, repetand intruna ca imi trebuie musai un cod fiscal.
Noroc cu incheierea apoteotica a pledoariei ei surescitate, c-am inteles si eu de unde pana unde toata furia: ”Pai nu sunteti, doamna, S.R.L.?”, mi-a dat a noastra argumentul suprem… 🙂
Lasand, totusi, deoparte numele nostru de familie cu iz de pseudonim de societate comerciala cu raspundere limitata… tin sa-ti povestesc ca astia doi amorezati au luat-o grav de tot pe ulei.
Imediat dupa ce si-au spus ”DA, vreau…” la ei in sufragerie, au inceput sa-si scoata ochii sub pretextul numelui de familie pe care sa-l imparta.
Pe scurt, ea zice in gura mare ca numele lui e urat si ca nu-l vrea in buletin nici in ruptul capului, el striga sus si tare ca al ei nume de fata mare e ”Doamne fereste!”.
Asa se face ca ai nostri se gandesc deja la un al treilea nume de familie… unul pe care sa-l dobandeasca la cerere si pe care sa-l pastreze in comun pana cand moartea ii va desparti, vorba aceea.
Stiu, suna a gluma, insa intamplarea face ca situatia sa fie cat se poate de reala.
Mai mult decat atat, mai in gluma, mai in serios, mi-au zis ca tare le mai place numele de ”Patrascu” si c-a ajuns deja pe lista lor scurta.
Acum te intreb pe tine: sa vorbesc cu ai mei sa-i adopte sau sa ii bagam in sedinta pana le vine mintea la cap?
Da, cunosc situatia perfect! Doar ce am fost astazi sa-mi schimb buletinul. 😀
Juridic nu se poate ce vor ei. Ședința.
Esti tare amuzanta, Deea! :)) Problema asta cu numele de familie e la multi. Daca nu-mi va placea numele de familie a viitorului logodnic, clar ca imi voi pastra numele meu de fata si voi umbla cu copia certificatului de casatorie dupa mine. :))
Sora mea cu sotul ei au gasit calea de mijloc, ea si-a pastrat numele ei, el numele lui,si sunt casatoriti oficial, doar copii vor avea numele lui…Dar pana la urma,a ramas si lupul satul si oaia intreaga
E ciudat totusi cand vin copii daca se ramane la ideea cu nume diferite. Eu mi-am tinut numele de fata si am luat si cel al sotului. E criminal. Am 4 nume in buletin si o semnatura tare lunga. Nimeni nu are rabdare pana eu semnez orice fel de act. Cand a aparut copilul si mai complicat. Pe toate actele din spital aparea intreg numele meu de familie (cel compus vechi+ nou), cand copilul in certificat avea doar numele tatalui. Si mai ciudat e faptul ca am ajuns eu sa ma recomand de multe ori doar cu numele sotului, desi mi-am dorit foarte tare sa-mi pastrez numele de fata. Acum alegerea ar fi clara. Doar numele sotului .:)