Pe linia de productie

Acum ceva vreme ti-am povestit ca am pus prima oara piciorul pe un ogor plin de barabule, si treaba asta s-a intampla la Marea Plantare a Fermierilor Lay’s din iunie.

Interesata de moda si gastronomie – cum sunt – am fost apoi sa-mi ingrijesc recolta de Hermes 2013. Ba chiar am plimbat vreo cativa in poseta de-atunci. Intr-una care nu e Hermes dar e plina de Hermes. Curata opulenta! Ei bine, dupa luptele seculare cu ceilalti fermieri Lay’s de atunci, am ajuns acum in vizita la vecinii din Popesti Leordeni, sa le studiez cartofii cei mai cei direct la fabrica de cipsuri.

Rigoarea se cunoaste inca de la poarta. Acolo unde – doar echipat corespunzator: fara bijuterii, cu parul prins, halat, boneta, bocanci speciali si dopuri de urechi – patrunzi in zona premergatoare „operatiei”.

Instalatia de cipsuri, asa cum am numit-o eu, e o masinarie imensa. Si face aproape totul automat, cu o continuitate impecabila si o precizie de savant. Receptioneaza lotul, spala cartofii sub jet cu presiune, indeparteaza impuritatile de orice fel (pamant, pietre, crengute), verifica dimensiunea cartofilor, ii decojeste, feliaza barabulele, extrage amidonul, executa prajirea in ulei de floarea soarelui, selecteaza si inlatura cipsurile cu defect atunci cand mai apar, le aromeaza si – normal – le ambaleaza.

Din patru in patru ore, adica. Atunci cand cipsuri extrase aleator din productie sunt analizate in cel mai mic detaliu si comparate cu un etalon (cipsurile perfecte).

Dupa atata migala si bucatareala iti spun sincer ca nu stiu altele cum sunt, dar cipsurile Lay’s sunt din cartofi 100%. Unele dintre ele din cartofi plantati si recoltati de mine. Da, mandrie de agricultor, clar! 🙂

P.S.: In caz ca nu-ti explici ultimele poze, iti spun ca dupa ce-am cascat gura pe linia de productie am incheiat ziua cu o partida de „mima” cu gasca de fermieri. Cabral si a lui „metafora” raman de referinta. 🙂

Foto de: Dragos Asaftei.

• Share pe Facebook
• Google+
• Twitter