Bătrânelul acesta dificil pentru care mi-am pregătit o cană cu apă (nu de alta, dar așa scrie în contract, să-l hidratez dacă i se face sete), trebuie să aibă pile serioase la regizorii și scenariștii de pe la noi. Se vede treaba că-i vechi în meserie.
Altfel nu-mi explic cum de joacă el băiatul simpatic… de fiecare dată.
Chiar și atunci când dă cu mașina în gropi, iar eu îmi vărs fluide fierbinți în poală.
Unde mai pui că la orice filmare la care ajunge îl așteaptă o masă plină cu bunătăți?
Să vezi noroc și potriveală! 130 de kilograme de dulceață trebuie bine întreținute, nu cumva să i se prăbușească glicemia pe set!
Na, poftim optimism de România! Să ajungă la toată lumea…