Guturaiul la barbati

Azi eu zic sa vorbim despre ce face barbatul cand il loveste guturaiul, sa ne inveselim putin la inceput de saptamana.

Si fiindca toata isprava a ajuns pe tastatura sub provocarea unei campanii online tare simpatice, te anunt ca a scris si Domnul Cabi pe aceeasi tema.

[sursa foto]

Dar – evident – el nu e de acord cu mine. Nici eu cu el, normal. Ca doar de asta ne potrivim noi atat de bine. 🙂

Revenind la ale noastre, remarc ca noi – doamnele – ducem guturaiul pe picioare, indiferent de numarul de grade ale lui Mercur si de volumul de expectoratii, in timp ce ei – amaratii de ei, barbatii nostri cei de toate zilele – asa teribil de impunatori si puternici cum se prezinta zi de zi, sunt bagati in groaza de primul stranut.

Cum vine asta?

Lasa-ma sa-ti dau un exemplu in oglinda, o sa intelegi imediat.

Acum vreo cateva saptamani m-a tras curentul la serviciu. Asa ca dupa o zi lunga, am ajuns acasa cu febra 39 si niste frisoane de toata frumusetea.

Si dupa ce-am facut de-ale gurii – cum scrie la contractul marital – mi-am permis incredibila aroganta sa ma bag la sauna sub plapuma.

Bine, vorba vine sauna, imi clantaneau dintii in gura de mi-era teama sa nu-i ciobesc intre ei… deci nici pomeneala de innaduseala.

Si cand stateam eu de fix 4 minute in sarcofagul din puf de gasca si incepusem sa prind speranta ca o sa vina primavara si pe strada mea, a venit. Nu primavara, a venit al meu acasa. Si gata.

Era odihnit si proaspat ca o floricica suava de mai – cum nu l-am mai vazut de la 30, de cand l-am cunoscut – si-a inceput jihadul…

Nu i-a ajuns ca avea trei feluri de mancare pe aragaz, toate aburinde. Nu, a vrut si orez salbatic pe deasupra, sa-si aminteasca de origini.

Si-un fresh de portocale, ca tot eram in picioare. Si vorba aceea, oricum aveam drum pe langa storcator.

Si-apoi, cu burta plina si ragaind a multumire a vrut la film. “Sa ne traim viata, sa fim niste nebuni!” – asa gangurea el prin casa, si cu mine se invartea parchetul…

Ce puteam sa fac? Mi-am pus suba pe mine, am luat un pumn de servetele in geanta si juma de flacon de paracetamol prin buzunare si-am mers la film.

Ca si cum aerul ala conditionat din cinema era exact ce-mi mai lipsea. Orice, numai sa nu-l dezamagesc pe sotu’.

Si-apoi ajungem acasa, eu visand la un colt de perna si-o plapuma groasa.

Nici gand de asa ceva! Individul, complet orb la suferinta mea, a decis ca sunt atat de fierbinte pentru ca-l doresc pe-o tava de argint! Si-a gasit tava, s-a intins pe ea si… na belea!

Si cum nu cred in aspirina saracului decat cu rol profilactic, n-a ajutat cu nimic la starea mea!

Si-apoi a adormit, cu o mina usor tampa pe chip.

El a adormit, ca eu am facut ture intre sertarul cu medicamente si dulapul cu haine groase toata noaptea.

Am adormit si eu spre dimineata, norocoasa de mine, cu 20 de minute inainte sa sune ceasul sa plec la serviciu.

Dar fiindca roata se invarte, la scurt timp dupa aceea a patit-o si domnul.

A luat un guturai si s-a intors acasa cu nervii la pamant, convins ca e cel putin pe moarte, distrus psihic complet si cu privirea de Gata, eu simt ca mor! intinsa pe chip.

Simptome: o amarata de 37 cu 2 temperatura si vreo 2 stranuturi pe ora – cel mult.

Asta se intampla fix in seara in care aniversam un moment special in familie. Si trebuia sa mergem la ai mei.

Dar ce, a vrut sa se ridice din pat?

N-a vrut, fiindca – vezi, Doamne! – nici cana de ceai n-o mai putea duce la gura de durere, amaratul de el.

Asa sleit de puteri era de la raceala lui, raceala cum n-a mai avut neam de neamul meu vreodata.

Il dureau toate, de la unghiile de la picioare si pana la firele de par din cap – alea albe, mai ales – urla de zici ca-l taia cineva cu drujba!

Pana la urma a mers de gura mea. Sau poate de frica, nu-mi e prea clar nici acum.

Dar s-a vaitat ca din gura de sarpe pana am ajuns acasa, de imi era si teama sa nu vina protectia sotilor de 2 metri asupriti de nevestele lor groaznic de periculoase.

Ba s-a vaitat si dupa ce l-am bagat acasa in pat, i-am dat ceiutul si doctoriile, i-am schimbat 3 randuri de haine uscate pe motiv de paranoia si i-am facut un masaj de relaxare la cerere, pe post de frectie.

Cert e ca am fost obligata sa-i scot ochii cu episodul precedent, ala in care topeam clantele cu mainile goale si el credea ca-s bucuroasa sa-l vad, de aici si fierbanteala.

Atat de bine ma cunoaste, dupa atatia ani impreuna, ca trebuie sa-i desenez ca mi-e rau, din semnale nu intelege neam.

Pai chiar asa, in ce limba e semn rau o febra de peste 39 de grade plus un electric boogie sub 3 pilote cu bonus 2 ochi rosii?

Si asa se intampla de fiecare data, barbatii nu inteleg deloc femeile. Si reciproca e valabila, vorba profului meu de mate.

Partea buna e ca noi – femeile – nu trebuie sa ne lasam la mana lor in situatii de genul asta. Si asta fiindca exista un pachet nou de asigurari de la ING cu target feminin, singurul de acest gen din Romania. Ii spune ING UNA si e un produs cu o componenta de protectie si una de investitii.

Partea de protectie acopera toate tipurile de cancer, iar partea de investitii – care nu e obligatorie – poate aduce beneficii suplimentare. Mai multe informatii gasesti aici.

Acum intorcandu-ne la guturai si la ai nostri barbati traumatizati de asa raceli nemaivazute, nu-i asa ca ai si tu cateva povesti similare?

E adevarat ca o mica raceala pune un barbat pe pat de moarte, si-atunci se vaita de zici ca-l calca trenul… asta in timp ce o femeie duce raceala pe picioare, muncind si suportand cu stoicism?

Cat despre cum poate fi inteleasa femeia… ai aici cateva tutoriale bune. 🙂

 

• Share pe Facebook
• Google+
• Twitter