De vreo cativa ani incoace, de cand cu moda blugilor rupti si prespalati, tociti si desirati ca vai de steaua lor, bunica-mea cum ma prinde cum vrea sa-mi coasa pantalonii.
Sa nu care cumva sa rada lumea de mine, spune ea.
Dar fiindca m-am indoit de cunostintele ei avangardiste despre moda si ale ei tendinte nebune, n-am bagat-o in seama pana acum.
I-am zis ca i-am cumparat special asa rupti fiindca erau mai ieftini, numai sa ma lase in pace cu sfaturile.
Pana intr-o zi cand s-a prins ca n-am de gand sa-i cos vreodata si-a trebuit sa recunosc ca asa imi plac, rupti si zdrentarosi.
A fost tare dezamagita, dar din coltul in care ma inghesuise n-aveam nicio alternativa mai buna decat sinceritatea.
Pai nu-s eu trendineza naibii, coola si chica, cu blugii sfasaiati artistic?
Asta cu “coola si chica” e licenta poetica, te rog sa mi-o permiti. Ma mai rasfat si eu feminizand adjective pentru impresia artistica. In rest avem autoironie cat cuprinde.
Pai sunt, normal ca-s trendineza… pana ma paraseste smecheria fix in buricul targului.
Sa-ti zic concret care e treaba?
Te lamuresc imediat, vin cu suport foto pe masura.
Ai ghicit, astia sunt blugii mei albi si sfartecati din fabrica, pantalonii aia dati naibii cu care pana de curand ma mandream ca orice pustoiaca care merge cu valul. Ala gresit.
I-am surprins adineauri de la spate, sa-ti arat cum m-au surprins si ei pe mine astazi.
Atunci cand m-am fatait prin Piata Romana pana m-a palit curentul ala rau la poponet la o plimbare agale.
Crivatul neiertator cu influente nordice de noiembrie, vreau sa zic.
Mare frumusete de gaura ce au acum fix pe posterior. Ca deh, mi-au trebuit blugi prespalati, i-am cumparat gata munciti.
Acestea fiind spuse, cu mintea cea de pe urma iti recomand sa ramai la acel blue jeans clasic, eventual un slim fit de pe vremea bunicii, e mai sanatos asa! 🙂
P.S.: Blugii erau aproape noi, sa ne intelegem. Adica erau tociti, dar erau nou tociti din magazin, te-ai prins…
Poti sa-i duci la magazinul de unde i-ai luat sau sa trimiti un mail direct la sursa.
Asa am patit eu acum cativa ani, mi s-au rupt fix pe cusatura si se vedea clar ca nu era vina mea, pantalonii find noi nouti. Am trimis un mail, si-au cerut scuze si m-au rugat sa le returnez pantalonii.
Mare mi-a fost surpriza cand am primit inapoi o noua pereche de pantaloni, nu aceeasi pentru ca nu mai aveau, insa una din colectia noua foarte chic, pe vremea aceea 🙂
Am patit-o si eu! Chiar ma bufneste rasul, acum, amintindu-mi… dar atunci… n-a fost prea funny!
Eu ma plimbam linistita prin cartier (Militari)…. si ma intreaba un vecin: “Nu te supara! Sper sa nu te deranjeze… dar, tu asa ti-ai cumparat pantalonii?”. Eu: “Cum, asa?!?” … El:”Pai, sunt cam rupti… in fund!” … va dati seama panica ce am trait! Asa se intampla daca vrem pantaloni cool! :))
Aaaa… inca o remarca, legata de “femininul cuvintelor”… M-a intrebat fetita mea de 4 ani cine e Horia Brenciu (ca il vede toata ziua la TV, peste tot) si eu i-am spus ca este un cantaret, o vedeta. Iar ea mi-a spus: “Mami, ai gresit! E baiat, deci e vedet!” :))
aoleeeu!! spune ca aveai “chilotei de iarna”, cum spune prietenul meu 😀 si ca nu te-ai plimbat in fundul gol 😛
Intre noi fie vorba – si inca cateva mii de cititori poate – ate din alea pornografice nu port. Dar nici flausati nu aveam. 🙂
:)) foarte tare :)) si cred ca au costat si o caruta de bani 😛
Esti geniala! Ador articolele tale pline de umor si personalitate! De fiecare data cand actualizezi cu cate o postare nu ezit nicio secunda..curioasa fiind ¿ce a mai scris Andreea ;)? Tine-o tot asa, esti adorabila! :*
Andreea!!! Ai fost super mega fashion!!! Iti dai seama cate fete te invidiaza? Pun pariu ca de maine vedem o noua moda!!
Da, ar fi funny sa vezi “pitzi” cu fundu’ gol…
povestea ta imi aminteste de patania mea, evident,tot cu fundul lasat la vedere 🙂
nu e vorba de jeansi, ci de o fusta. m-am pregatit la 4 ace pentru proba orala la licenta: un compleu chic format din sacou si fusta. nu aveam masina pe vremea aceea, asa ca m-am urcat in autobuz. la urcare am simtit “crasssshhh”… pun mana la fund, oups! simteam captuseala fustei. mi-am pus mapa in dreptul fundului si am coborat la prima statie, alergand ca disperata pe strada. noroc ca stau intr-o zona mai putin populata. m-am schimbat in alt compleu, cu pantaloni de data asta, nu stiu de ce nu am mai avut incredere in fusta 🙂 dar ghinionul meu din ziua respectiva nu s-a sfarsit! chiar cu 10 minute inainte sa intru sa-mi prezint lucrarea, mi-a cazut din ochelari o lentila si s-a facut mii de bucati pe marmura din univeristate! am fost aproape oarba si m-am blocat la un moment dat, ca nu vedeam sa citesc rezumatul din foaia de prezentare. noroc ca am facut lucrarea singura si stiam despre ce e vorba 😀 din pacate am luat doar 9, daca vedeam bine, sigur as fi luat 10 🙂
ps: scuze de roman 🙂
🙂 ) Foarte funny articolul , felicitari si succes pe mai departe. asteptam noi articole 😉
Patita si eu, dar n-a fost asa grav. Se pare ca blugii astia prespalati, albiti din fabricatie sunt foarte sensibili. Materialul e subtiat bine si nu rezista la “frecus” = stat pe scaune. Asa ca mi s-au rupt si mie dupa vreo 2 luni de purtare. Si mi-a fost tare ciuda pt ca erau tare frumosi 🙁