A fost odata ca niciodata…

Andreea Ibacka pe ATVCu falcile adunate in casca de ATV, degetul mare de la dreapta amortit pe acceleratie si stanga pe locuri-fiti gata-start pe langa frana de mana, am petrecut o duminica excelenta. Cu gasca, cu multa adrenalina, cu soare si noroi si gandurile mele intr-un soi de casti date pe repeat.

In casti: mai multe voci, unele chiar suprapuse, care m-au facut sa ma gandesc serios la constanta din viata mea.

Si nu, nu ma refer la oras, ca l-as fi scris cu majuscula. Vorbesc despre acele lucruri care nu s-au schimbat, nici macar cu trecerea timpului.

Si spun asta cu o usoara urma de nostalgie, pentru ca, din pacate, lucrurile tind sa se schimbe. Mai ales cele bune.

Am plecat cu gandul de la floraria din coltul blocului copilariei mele, florarie care ne asteapta cu usile deschise si acum, dupa mai bine de 20 de ani. Din pacate e cam singura locatie in situatia asta…

Pentru ca oricat am incercat sa reperez si alte locatii simbol ale copilariei mele, n-am reusit.

Sifonariile au disparut de mult, inca din scoala generala, atunci cand a aparut moda cu apa minerala.

Consignatia de la parter – acolo unde vindeam puloverele din mohair cu paiete ramase mici – a devenit rand pe rand mini – market non stop (inchis fix cand aveai mai mare nevoie), casa de pariuri, banca, farmacie si acum cazino, iar magazinul de televizoare a fost ba sediu de banca, ba coafor.

Pana si libraria de unde ne cumparam caiete si acuarele pentru scoala te invita acum la cinci cirese in linie si pariuri la culoare.

Dar lasand Dristorul deoparte, constanta se refera la persoanele din viata noastra, la serviciu, la relatie, la kilogramele pe care le ducem pe picioare zilnic, ba chiar si la traditiile pe care le respectam. Acele lucruri cu care ne-am obisnuit, pe care le indragim, care ne provoaca amintiri dragi si de care – drept urmare – avem atata nevoie.

Tot mai multe valori au fost inlocuite cu altele noi si acum te intreb pe tine: cat de mult s-a schimbat viata ta in ultimii 10 ani si cum se integreaza trecutul in prezentul tau? Si mai ales, care-i constanta din viata ta?

Sper sa nu-ti sune ca – deja clasica – intrebare a tuturor interviurilor de angajare: ”Unde te vezi peste 10 ani?” si sa-mi raspunzi sincer.

  • Share pe Facebook
  • Google+
  • Twitter
3 comentarii despre "A fost odata ca niciodata…"
  1. Copilaria lasa intotdeauna amintiri iremediabile si uneori chiar si lacrimi usoare pe obraz…. Asta mi-a lasat mie copilarie, iar peste ani ma vad o mama mandra de copii ei si o sotie fericita, acum insa trebuie sa-mi vad de facultate 🙂

  2. Constanta din viata mea…..familia.Acum 10 ani duceam 2 la scoala de mana,din toamna voi duce alti 2.Acum 10 ani ma uitam la primii doi ..de sus,azi ma uit de jos 🙂 peste alti 10 ani ma voi uita la toti de jos in sus.
    Unii au venit, altii au plecat si toti m-au schimbat intr-un fel.Peisajul se schimba si el dar soarele,cerul ,primavara care vine, raman la fel.

Trimite comentariul tău

Your email address will not be published. Required fields are marked *