Alo, da.

La telefonTzar, tzar (suna telefonul)…

Apelat: Alo!

Apelant: Alo! Buna!

Apelat: [Pauza]

Apelant: [Pauza]

[Sursa] foto.

Apelant: Ce faci?

Apelat: Bine.

Apelant: [Pauza]

Apelat: [Pauza]

Apelant: Sunt Maria…

Apelat: Da… (tragand de timp si incercand cu disperare – de rusinea Mariei – sa recunoasca vocea de la celalalt capat al firului. Asta in timp ce vocea nu se mai aude, fiindca apelantul nu mai spune nimic, crescand penibilitatea evidenta a momentului)

Apelant: Alo!

Apelat: Da, imi cer scuze, nu stiu cine e la telefon. De fapt, mi-am schimbat recent telefonul si am pierdut o parte dintre contacte – incercand sa se scuze fara sa jigneasca.

Apelant: Sunt Maria Popescu.

Apelat: [Pauza]

Stiu ca suna urat, inca o data va spun ca ma simt foarte prost pentru faptul ca nu mai am contactul dvs. Sper sa nu mi-o luati in nume de rau. Dar ati putea sa-mi dati, va rog, mai multe detalii?

Apelant: Nu ma supar, e ok.

Apelat: [Pauza]

Va ascult…

Apelant: Va sun pentru a va cere ajutorul in …

[Elipsa discutie – minim 5 minute]

Apelat: Stati putin, ca nu inteleg. Deci, din cate spuneti, noi nu ne cunoastem?

Apelant: A, nu, nu ne-am vazut niciodata. Dar ne stim. Adica eu va stiu. Din vedere. Si am luat numarul dvs. de la cineva.

 

Da, stiu, mi se intampla sa fiu cusurgioaica, pretentioasa si chiar fixista. Uneori.

Dar cand vine vorba de situatia de mai sus, lasa-ma sa-mi sustin pana la capat cauza. Si asta fiindca sunt atat de convinsa ca nu cer prea mult pretizand o fraza mai ampla de identificare la telefon, incat n-ai cum sa ma sucesti nici cu Militia. Nu azi.

Daca stii ca persoana de la capatul firului nu-ti e nici mama, nici tata si nici surioara sau fratior de sange, ce-o fi asa greu de rostit fraza magica:

Buna, sunt Andreea Ibacka, de la Pro Tv.

Sau de la Pravalie, sau de la Constanta, sau sunt colega ta de gradinita etc. Ai inteles situatia. O identificare normala, cat mai precisa.

Fara semnalmente si marimea de la pantof.

Asta pentru a evita un moment penibil, sau cel putin maxim de stanjenitor – mai ales pentru saracul nevinovat de la capatul firului, care se simte cu musca pe caciula – degeaba.

Te astept cu un like, un comentariu sau o “imbrancitura” de orice fel daca discutia de mai sus iti suna cunoscut. 🙂

  • Share pe Facebook
  • Google+
  • Twitter
7 comentarii despre "Alo, da."
  1. Patit si trecut cu gratie prin asta odata in viata si declar ca e suficient 😀 dar penibilul situatiei vine dupa 10 apeluri de genul asta pentru ca desi ma asteptam sa fie mai usor dupa primul telefon, situatia urca cu repeziciune catre cote maxime de… penibil, jena
    Asa ca am ajuns sa dau mesaje 😀

  2. Foarte penibila situatia de mai sus. Mi s-a intamplat si mie, nu doar o data, ci de mai multe ori sa nu recunosc vocea de la celalalt capat al liniei. La fel cum ai spus si tu mai sus, cel mai frumos mod de a incepe o conversatie este sa spui “Buna ziua!”, iar mai apoi sa te prezinti ca nu moare nimeni daca iti consumi 1 minut in plus 😀

  3. Situatia prezentata de tine este mega-cunoscuta de toti dintre noi 🙂 Dar cum e,cand care te suna spune”aaa,nu stiu exact de unde am numarul tau.Dar te-am sunat ca am nevoie de … X lucru,sau serviciu … OK! Acum nu cred ca mai este asa o problema pt ca toti suntem”prieteni de pe Facebook” un mod simplu de a identifica pe cineva 😉

  4. Buna Andreea,cred ca tuturor ni s-a intamplat cel putin o data in viata o faza de acest gen.Este intradevar penibil,normal este ca atunci cand cineva te suna si acel cineva nu te cunoaste sa se prezinte mai intai de toate ca sa poti evita o situatie stanjenitoare pt ambii intelocutori,dar de cele mai multe ori se intampla tocmai pe dos…

  5. Din cate stiu eu , CAND suni pe cineva te prezinti in momentul CAND persona respectiva iti spune buna ziua

  6. Cel mai tare este cand te vezi fata in fata cu o persoana , care te abordeaza , ca si care pare ca te stie foarte bine , iar tu nu ai habar cine e! de obicei un/o colega de scoala!
    Eu am patit-o de vreo 2-3 ori! Si in afara de zambetul tamp de pe fatza, nu am putut decat sa intreb: si cu cine te-ai mai vazut dintre colegii nostri?
    Atat am putut sa zic , in incercarea disperata sa imi amintesc de unde ne stim!
    voi?

  7. Mie mi s-a intamplat sa ma intalnesc face to face cu persoane pe care nu le mai vazusem de foarte multi ani si sa uit cu cine stau de vorba. Dar, de obicei, ma comport ca si cand as recunoaste persoana. Recent, mi s-a intamplat chestia asta, din nou si mi-am adus aminte cine era persoana, abia a doua zi…

Trimite comentariul tău

Your email address will not be published. Required fields are marked *