Oricat de sucit ar fi fost acest Canuta al lui Caragiale, sunt gata sa pun pariu ca dansul era mic copil in fata doamnelor si domnisoarelor din ziua de azi!
Si asta fiindca femeile se nasc far’ de exceptie sovaielnice, mereu cu nazuinte de schimbare.
Mai ales cand vine vorba despre felul in care arata.
De fapt, cred ca nu-i cucoana cu parul drept care sa nu-si doreasca bucle rebele si nici inelata cu pleata in vant care sa nu tanjeasca dupa suvite pe genul proaspat calcate si apretate.
Pentru ca asta-i reteta, iar acesta este modelul de fabrica.
Acum – raportandu-ma la propria-mi experienta – n-as putea sa-ti povestesc prea multe despre tehnicile de indreptare a podoabei capilare, dar as putea sa-ti vand cateva ponturi legate de carliontare.
Cu atat mai mult cu cat in ultimii ani am avut senzatia ca le-am incercat pe toate cate exista. Toate ponturile si toate metodele, zic.
De la nemuritoarea placa de par, la drot, impletituri nazdravane, bigudiuri clasice, bigudiuri calde, placa pentru creponat s.a.m.d.
Dar fiindca atunci cand vine vorba despre self hair style (iertare, m-am murdarit de limba engleza, mi s-a parut ca suna mai bine decat in romana) n-as putea sa ma laud cu mai mult de doua maini stangi, am cautat tot timpul variante cat mai simplu de infaptuit pe cont propriu, in spatiul locativ inscris in Cartea Funciara si mai rarut la salon.
Asa am ajuns sa testez ondulatorul conic… din dorinta de a-mi usura cat mai mult misiunea ondulata.
Si tot asa am decis sa-l pastrez in trusa mea de ustensile de nadejde.
Mi-a placut in primul rand pentru ca:
– se prezinta in versiune fara clapeta (ceea ce-l face usor de manevrat);
– e din ce in ce mai subtire inspre varf (ca de aia ii zice ”conic”), ceea ce le da suvitelor un efect natural;
– are optiune de avertizare sonora activa cu fiecare bucla gata de plimbare;
– e micut si usor, ideal de strecurat in geanta ori bagaj;
– e imbracat in catifea si nu se incinge ca surubelnita pe foc (cel putin asa este acesta pe care mi l-am cumparat eu), traumatizand mai putin firul de par.
Practic, tot ce-ti ramane de facut e sa rulezi rand pe rand suvitele de par pe ondulatorul conic, sa ai rabdare 5 – 8 secunde pentru fiecare dintre ele si sa-ti treci mana prin par la final, fara vreun algoritm anume.
Sa-ti mai aplici apoi si-un strop de fixativ deasupra si… gata.
Coafura ta va fi pregatita sa intoarca capete si sa treaca de toti ”bodyguardzii”.
Dezavantaje:
– se demonstreaza a fi util exclusiv pentru suvite inguste, ceea ce s-ar traduce printr-un timp mediu de coafare de 15 minute;
– buclele lui nu rezista peste noapte, taman pe considerentul expus printre avantaje (temperatura resimtita de firele de par nu este la fel de inalta ca in cazul placii de par, de pilda), asa ca a doua zi trebuie s-o iei de la capat.
Desigur, te las acum cu galeria foto.
Sper sa-ti fie cu folos si sa reusesti sa te coafezi si tu singurica acasa pe modelul de mai jos.
Alexandru cel harnicut m-a ajutat sa surprind pas cu pas etapele de realizare, pentru a-ti exemplifica cat mai bine procesul.
Foto: Alex Chelba.
P.S.: Daca esti curioasa de investitie, iti spun c-a fost una sub 200 lei.
Conic, conic dar ce firma ???
Al meu e Philips ProCare.
Multumesc 🙂
este cel mai practic!!!! il recomand la toata lumea!!!! 🙂
cel mai avantajos mod de a-ti ondula parul!
esti foarte frumoasa :*
eu desi l-am folosit rar (am parul uscat, desi il ingrijesc, incerc sa ma spal cam de 2 ori pe saptamana si ma faceam doar maxim o data pe saptamana cu ondulatorul conic, cu o saptamana pauza pe luna)….mi s-a degradat destul de mult 🙁
Asta in conditiile in care oricum folosesc uleiuri de par sa il hidratez.