Saptamana trecuta am avut sansa sa intalnesc multi oameni frumosi.
Oameni care desi n-apar pe la televizor si nu tin coperti de ziare, nu candideaza la functii inalte in stat si nici nu-si pregatesc cel de-al 3-lea bust de bronz… reusesc pas cu pas sa schimbe lumea in care traim.
Oameni care se trezesc dimineata de dimineata cu gandul si dorinta de a face zeci – daca nu sute – de fapte bune.
Oameni carora am fost mandra sa le pot strange mainile ori sa le inmanez cate un premiu in cadrul Galei pe care am gazduit-o.
Oameni de la care am invatat ca ”mainile care ajuta sunt mai sfinte decat gurile care se roaga”.
Oameni… prea putin cunoscuti opiniei publice, dar pe care mi-ar face atata placere sa ti-i pot prezenta chiar astazi.
Cu atat mai mult cu cat filmul documentar in regia lui Andrei Dascalescu vorbeste pe limba lor, a eroilor prezenti printre noi.
P.S.: Cu Andrei Dascalescu – acest Chuck Norris al cinematografiei contemporane romanesti – sunt sanse mari sa te fi familiarizat deja.
Al lui film ”Constantin si Elena” (in cadrul caruia si-a adus aportul in calitate de producator, regizor, scenarist, editor montaj si sunetist) a fost selectionat la 50 de festivaluri de profil si difuzat in 15 tari.
Undeva… poate chiar pe blocul “colegului tau de apartament” am mai vazut acest film-documentar si mi s-a parut exceptional! Merita acesti oameni diplome si aplauze din parte intregii tari! Frumos iar alte cuvinte nu prea isi mai au rostul