Portul popular este unul dintre cele mai autentice moduri de identificare ale unui popor.
Iar cand vine vorba despre portul poporului roman, acesta se remarca cu precadere gratie celei mai reprezentative si mai incarcate de simboluri piese: camasa.
In speta ia romaneasca (cunoscuta si sub denumirea ”camasa cu altita”), parte a costumului traditional romanesc, purtata cu mandrie de-a lungul veacurilor de catre romance.
Confectionata ECO din panza alba de bumbac, in, canepa, matase sau borangic si impodobita in zona manecilor, pieptului si gatului cu broderii in motive populare, margele ori paiete… ia romaneasca se numara printre cele mai valoroase obiecte de cultura traditionala.
Astazi pretuita atat in interiorul granitelor (acolo unde 24 Iunie a fost stabilita Ziua Internationala a Iei Romanesti), cat si in afara lor, acolo unde ea reprezinta un ideal de inspiratie pentru cei mai mari designeri.
De fapt, sunt deja de notorietate colectiile de pe marile podiumuri ale lumii.
Colectii ale lui Tom Ford, Oscar de la Renta, Yves Saint Laurent – La Blouse Roumaine, Jean Paul Gautier – The Romanian Blouse, purtate cu entuziasm de cele mai indragite vedete din toate colturile planetei.
Cat despre istoria iei romanesti… cu toate ca nu se poate spune o data precisa a aparitiei iei, aceasta a fost fara doar si poate purtata intaia oara in cultura Cucuteni.
Broderia?
O insumare de insemne magice cusute cu grija, menite sa protejeze purtatorul de spiritele rele, de farmece, de soarta rea.
Cromatica?
Predilectia inspre anumite culori difera in functie de regiune, insa un lucru este cert.
Culorile folosite in brodarea iei denotau statutul femeii.
Cele casatorite si cele in varsta purtau croieli modeste si culori sterse ori temperate (de regula negru si maro), in vreme ce femeile tinere purtau culori deschise si culori aprinse… taman cu scopul de a atrage petitori.
Din generatie in generatie, tinerele mosteneau de la batranele satului nu doar arta mestesugului popular, ci si rugaciunile care se spuneau inaintea inceperii tesaturii.
Mai mult decat atat, ele nu puteau trage speranta ca se vor marita inainte sa stie sa tese, sa toarca sau sa croiasca o camasa.
Mandra IE ROMANEASCA ramane un simbol, o poveste, o carte de istorie si pentru familia mea.
Ia din imagini are o vechime de peste 70 de ani si a apartinut strabunicii mele Elena.
Cusuta de insasi strabunica si pastrata apoi din mama in fiica, camasa a ajuns acum in garderoba mea printre lacrimi de emotie.
Iar eu, recunosc, nu-mi mai incap in piele de bucurie si de onoare s-o pot purta.
*Si fiindca bluza este una de Gorj, iar modelele broderiilor si podoabelor difera de la o zona la alta, in cele ce urmeaza o sa-ti povestesc succint despre particularitatile pamantului din care ma trag.
In Oltenia s-au purtat mai mult raurii infurcati ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit ”cosoi”.
Iar in Gorj apare tipul de rauri numiti ”sabiate”, cosoiul dispare si fostele ramuri devin benzi evidente care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.
Asta in timp ce iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului au toata maneca acoperita de o broderie fina numita ”tabla” si s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir metalic.
Foto: Alex Chelba.
Este foarte eleganta ia ta si nu ma gandeam ca un lucru atât de vechi poate arata atât de bine si sa fie in trend astăzi. Stiu ca portul nostru popular nu se demolează dar arata atât de fresh si atât de bine pe tine încât nu as fi zis ca are asa o vechime.
Iti doresc sa o porti cu mândrie! Pup
http://www.rokolla.blogspot.ro
Cu mandrie, intr-adevar!
Arata superb, si eu am ramas cu gura cascata cand a scos-o bunica din sifonier.
Iar povestea ei o face cu atat mai speciala.
Multumesc!
superba atat ia cat si posesoarea!
„nu cultura populară și nici portul popular au nevoie de ajutorul înviorător al tehnicii vremilor noi, ci oamenii tehnicii noi au nevoie într-un anume fel de cultura populară” (Elena Secoșan și Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România)
Ce eleganta esti cu ie! O sa caut si eu in cufarul bunicii poate gasesc ceva pentru botezul Alexiei…