“Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce gândeşti, ci a gândi tot ce spui.” Un citat care nu-mi apartine, dar o mentilitate pe care o impartasesc.
Din nefericire, printre adulti sinceritatea nu are intotdeauna legatura cu adevarul, ci cu orgoliul, raportul de forte dintre cele doua parti, conjunctura sau chiar interesul personal.
Se intampla frecvent sa primim laude. Fie pentru felul in care aratam sau pentru munca depusa, fie pentru o situatie data. Uneori pe merit, alteori complet inutil.
Putini sunt aceia care au curajul de a critica pe cineva in fata. Sau de a se arata nemultumiti. Conversatiile bazate pe argumente pertinente sunt adesea inlocuite de calomnii neoficiale.
Lumea barfeste mult. De invidie, de placere sau de plictiseala. Motivele sunt multe si suficient de bune incat sa nu inchida vreodata gura lumii.
Se intampla ca pana si adevarul personal sa ajunga atat de denaturat, incat propria constiinta sa fie pacalita.
Nu te poti baza prea des pe parerea celor din jur. Iar cercul persoanelor de incredere e de cele mai multe ori extrem de restrans.
Doar copiii ne mai uimesc cu sinceritatea lor absoluta si debordanta.
Si cu toate ca adevarurile copiilor nu sunt exprimate in prea multe cuvinte, gesturile lor le tradeaza clar sentimentele. Si sunt atat de dulci incat te emotioneaza, vrei sau nu vrei.
Maine este ziua finutei mele, Eva. Implineste 4 ani, dar e deja o micuta fashionista.
I-am facut cadou o gentuta roz cu desene animate si de 3 nopti pitica doarme cu ea in brate. As putea crede ca a fost un cadou inspirat, asa-i? 🙂
Pe tine cand te-a surprins sinceritatea celor mici?
Chiar in week-end am fost si eu la aniversarea unui baietel, i-am luat un set de traforaj si mi-a spus ca-si dorea foarte mult asta si de multa vreme. Fiind obisnuita cu adultii din jurul meu, nu mi-a venit sa cred asa ca am intrebat-o pe mama lui, cu care sunt prietena, iar ea mi-a confirmat ca-si dorea intr-adevar. Ziua lui este pe 3 aprilie, dar l-au serbat impreuna cu surioara lui mai mica, as aca de ziua lui vreau sa-i mai indeplinesc o dorinta: sa mearga la observatorul astronomic:).
Imi imaginez ce bine te-ai simtit ca ai nimerit cadoul.
Foarte dragut! Bafta cu partea a doua a surprizei.
Eu am doua nepotele: 10 si 6 ani. Cand merg acasa, in weekenduri le vizitez mereu si acum m-au surprins amandoua ca ma striga “mama noua” iar matusa e “mama veche”. Cea mica ma suna zilnic sa ma cheme acasa si se face ca nu intelege cand ii explic ca sunt la Bucuresti. Oricum un “te iubesc” spus de un copil nu se va compara niciodata cu unul spus de un adult. Cand imi spun astea mici ca le e dor de mine si ca ma iubesc parca se opreste totul in loc, simti adevarul sincer din glasul lor. Noroc ca inocenta si sinceritatea inca apartin copilariei, cand le vor fi luate si astea lumea va fi mult mai trista
Ce frumos, m-am emotionat! 🙂
http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/premiile-gopo-2012-frumoase-rochii-covorul-rosu-18638.html
Multumesc frumos, inca nu vazusem! E de bine…
http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/premiile-gopo-2012-frumoase-rochii-covorul-rosu-18638.html
Când, dupa o “cură” forte cu Nutella, de am pus în 2 luni cât alte femei în 10 ani, fi-mea (6 ani jumate) mi-a spus: “Mami, tu arăţi de parcă ai mâncat Nutella cu tot cu borcan”. Aşa că, deja m-am apucat să dau kilele acumulate in exces jos…
Nici nu-ti imaginezi ca un copil e capabil de asa glume, dar piticii sunt mereu surprinzatori si simpatici.
Apropo de Nutella, am avut si eu “problema” asta cateva luni bune. Da dependenta.
Spor la dieta!
Copiii sunt cu adevarat speciali 😀 Eu predau copiilor incepatori (4 ani) dansuri si o fac din septembrie dar pur si simplu sunt fascinata! Asa cum ii invat eu pe ei ma invata si ei si in acest timp am invatat foarte multe de la ei. Si mai ales la fiecare curs se intampla “maxima zilei” (asa le-am zis cand mai spune care din ei ceva foarte interesant)…deci au fost o gramada si acum pe moment ce imi aduc aminte este atunci o fetita a venit cu o bulina rosie in piept iar eu intreband-o ce a facut pentru bulinuta ea mi-a zis “mi-a dat-o TEACHER pentru ca am stiu sa zic dog care este catel” si in urmatoarele secunde o alta fetita repede “si eu am o doamna TEACHER!” si am inceput sa zambesc, iar in conccluzie fiecare copilas avea cate un TEACHER la gradi 😀 Sunt niste scumpi! 🙂
Cum sa nu-i iubesti?! 🙂 Dragii de ei.
Cred ca te distrezi maxim la cursuri.
Ne mai si distram…dar nah trebuie sa si mai urlam cate o data…sa fiu si severa…pentru ca ei trebuie sa invete coregrafiile 🙂 Dar fara distractie nu s-ar face nimic 😀
Adevarul e ca daca nu te impui ti se urca in cap si ii scapi din mana…
Exact, si nah ti mila uneori ca trebuie sa te impui dar si cand ii vezi in pereche si iti danseaza vals lent sau tango sau dansuri de copii…pur si simplu te topesti 😀
Felicitari! Ce bine mi-ar fi prins si mie un profesor de dans in copilarie…