Copiii spun lucruri trasnite… si sincere. Pe-asta o stiam deja. Chiar si asa, ori de cate ori imi bubuie in fata, nu ma pot abtine sa nu povestesc mai departe cate o metafora copilareasca de zile mari. Si spun asta cu gandul la cea mai recenta calatorie cu trenul pe care am facut inspre mare…
Saptamana trecuta, insufletita de multa energie pentru fapte bune, iti lansam o invitatie asa cum n-am mai facut-o vreodata. Te convocam atunci alaturi de mine pe santier, cu gandul sa dam impreuna o mana de ajutor intru realizarea termoizolatiilor unor case familiale din cadrul SOS Satele Copiilor. Caminele acestea-i adapostesc pe cei peste 80 de copii…
Nu pretind ca te cunosc pe dinafara, dar am sentimentul ca primul tau gand de weekend are legatura cu marea, soarele si vacanta. Ar fi firesc sa fie asa, atata timp cat suntem in plin sezon al concediilor, iar de vreo cateva zile incoace am scapat – cel putin aparent – de interminabilele ploi. Totusi,…
In ultima vreme toata lumea ma intreaba cand facem un copil. Am ajuns sa aud intrebarea asta intr-un ritm aproape obsesiv, in conditiile in care nu ma simt chiar ultima fata batrana de pe planeta Pamant. Recunosc, cand vine momentul… zambesc larg si ma eschivez cat pot de la raspunsuri redundante. Nu-mi pica taman bine la…
Cand a aparut in vietile noastre… eram ferm convinsi ca ne dorim un cane corso mascul. Asa ne facuseram socotelile, asa ne aranjaseram apele. Din seria… pana si camera – pardon, cusca – i-o vopsiseram deja in verde… Dar fiindca s-a dovedit statistic ca neprevazutul face casa buna cu aerul de la noi de acasa… acum mai…
Asa cum iti spuneam si acum cateva zile, in ultimii ani agresivitatea verbala si stradala a ajuns sa ne inconjoare intr-o normalitate alarmanta. Iar intr-un amalgam de mesaje rasiste sau misogine si de lozinci de stadion care “impodobesc” nestingherite orasul nostru, copiii sunt victime sigure. Pentru ca nu putem sa-i scoatem pe strada legati la ochi…
De vreo cativa ani incoace locuim fix langa o gradinita. A devenit aproape un ritual ca dimineata – in timp ce ma machiez si ma pregatesc de plecare – sa stau cu geamul de la baie deschis si sa-i ascult pe pitici cum vorbesc intre ei despre desene animate, jucarii si carti de colorat. Ma incarca…
Am copilarit in anii ’90. Fara smartphone, fara jocuri pe tableta, fara Facebook. Doar cu sotronul si elasticul, un strop de frunza si-o v-ati-ascunselea sincera in spatele blocului. Normalitatea era simpla pe-atunci… de fapt, cea mai occidentala treaba era joaca cu „leii”. Surprizele din ouale de ciocolata, zic. Le spuneam generic „leii” fiindca Leo Venturas…
Abtibilde, pixuri, capace de metal turtite, timbre, flori presate, ba chiar si gandaci. Astea-s colectiile mele apuse. Sau – ma rog – o parte din ele. “Aplicatii” – vezi, Doamne – de-ale copilariei mele slab tehnologizate. Un soi de ferma facebook-ista a anilor ’90 combinata cu vreo 2-3 pasari comuniste, infuriate si ciufulite, pe deasupra. (Sursa)…
Stiu, cu declaratia asta risc sa pic in disgratia multor parinti. Totusi, nu-mi propun decat sa fiu sincera. Si sunt aproape convinsa ca si tu ai trecut prin asta macar o data. Sau daca n-ai patit-o personal, pun pariu ca stii cel putin o persoana care a trecut prin treaba asta si s-a simtit la…